Amintiri nostalgice de tata

02.04.2012

Când ai venit pe lume, mi-aduc aminte bine.
Cum te-am luat in brate, ce drag mi-era de tine!
Cu chipul tau de înger erai tare frumoasa.
Si-atâta gingasie-in privirea ta duioasa.

Mi-aduc aminte bine, erai foarte desteapta.
Vorbeai cu orisicine, cu-o voce minunata.
Si ma mândream cu tine, mergând la adunare.
Când amândoi in fatza cântam câte-o cântare.

Iti amintesti cântarea minora-n armonie. 
Ce-n minte imi revine, cu-atâta nostalgie?
Cântai o invocare de binecuvântare. 
Shalom, sau pacea fie cu-ntreaga adunare.

Mi-am pus apoi sperante ca-n viata-îti va fi bine.
Si ai sa cresti cuminte, sa-înveti cum se cuvine.
Sa ai un rost în lume, sa-ti împlinesti destinul.
Pe calea mântuirii alaturea de Domnul.

Speram sa vina ziua când sa te vad mireasa.
In haina puritatii, cea alba de matasa.
De mâna-mi parinteasca condusa la altar.
Si-un gest de multumire parintilor în dar. . . . . . . . . 

Ti-as scrie înca multe din suflet pentru tine.
Dar ma opresc aicea ca nu ma simt prea bine!
Mi-e inima în lacrimi si sufletul ranit.
Caci frânta mi-e speranta de tot ce am iubit.

O, Doamne, fie-Ti mila si-îndreapta-orice eroare!
Ce m-a strapuns amarnic cu chin si cu durere.
Si-atinge-Te de Patri si da-mi o noua sansa.
S-o vad precum odata, fetita cea gingasa!
                                                                         

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu