La o rascruce

15.06.2011

Imi amintesc de o rascruce.
A vietii mele zbuciumate.
Doream sa stiu ce drum ma duce.
Spre-un loc mai bun, lipsit de cruce.
Spre-o lume fara nedreptate.

Eram ranit, fara putere.
Cu ochii tristi, privind pierdut.
Cu sufletul plin de durere.
Cu-n gust amar, ca gust de fiere.
Si-atatea vise ce mi-au frant.

Am stat acolo multa vreme.
Confuz, buimac, nedumerit.
Sperand sa vina sa ma-indrume.
Vreun frate credincios, cu nume.
Caci pe nedrept eram lovit.

 In van mi-a fost lunga-asteptare.
Pastor de suflet n-a venit.
Pe semne-avea alta chemare.
Ori era prins de-o ne-impacare.
Cu “drepturi”, ce-avea  de-impartit.

Singur, cazut, pierdut cu firea.
Durerea-n suflet m-a strapuns.
Am ridicat spre cer privirea.
Strigand spre Domnul izbavirea.
Si-n indurarea-I mi-a raspuns.
.
Trimise-n graba langa mine.
Un suflet bun, pios, crestin.
Cu voce blanda sa ma-indrume.
Si cu iubire sa-incunune.
Salvarea mea, din greu si chin.

Din abandon si-insingurare.
Din disperare si tumult.
Iti multumesc din suflet Doamne!
Sunt fericit de-a Ta favoare.
Si Te iubesc  asa de mult!