02.06.2011
In zilele trecute am ascultat ultimele emisiuni inregistrate pe site-ul Oxigen2, nu atat din interes, cat din dorinta de a-mi umple cu ceva timpul liber, in conditia de oboseala in care ma aflam. De multa vreme, nu mai gasesc ceva interesant in ceea ce se prezinta acolo, desigur cu unele exceptii. Ba mai mult, continutul celor mai multe dintre ele ma lasa cu un gust amar, gol, sec si neimplinit in suflet.
Parerea mea este ca in acele emisiuni se incearca nonsensul si absurdul. Se incearca crearea unui crestinism fara Christos, se incearca “cautarea” lui Dumnezeu pe un drum despre care se stie ca nu duce la Dumnezeu, ci in directie opusa.
In cele peste o suta de emisiuni postate acolo, am auzit despre tot felul de “autoritati” luminate, in aflarea adevarului ultim, ca ateii Charles Darwin, Karl Marx, Richard Dawkins, etc., si despre tot felul de filozofi sau teologi liberali, impropriu zis crestini, precum Imanuel Kant, Hegel, Friedrich Nietzsche, Paul Tilich, etc. Dar, nu am auzit nimic despre autoritatea Bibliei si a martorilor revelatiei divine, imputerniciti cu transmiterea ei, nici despre Isus Hristos ca autoritate finala. Dimpotriva, am auzit cum in mod sistematic le este demolata relevanta si autoritatea, prin tot felul de sofisme si citate si declaratii ale “ilustrelor” mai noi autoritati in materie de adevar final. Cine au fost acestia in viata lor personala si care sunt consecintele monstruoase ale ideilor lor, care au influentat in timp societatea omeneasca, se pare ca nu conteaza din punctul de vedere al promotorilor noii “evanghelii” (!!!???).
Marturisesc faptul ca pe fondul deprimant al acestoror emisiuni, m-am prins inca si mai tare de vechiul adevar crestin de doua mii de ani. Vechi, dar niciodata invechit, ci mereu actual, proaspat si plin de viata si speranta. Adevarul despre Dumnezeu revelat prin Isus Hristos ramane neclintit pana astazi in valtoarea tuturor invataturilor, ideilor si filozofiilor, de tot felul, care l-au concurat, dar care s-au dovedit a fi doar niste meteori stralucitori de foarte scurta durata.
Ieri, aflandu-ma in calatorie, la serviciu, meditam contrariat in suflet asupra acestui subiect. Apoi, am inceput sa-mi scriu pe telefonul mobil gandurile intr-o forma versificata, in poezia "Pledoaria necredintei", de mai sus, prin care imi exprim pozitia inimii si mintii mele fata de subiectul in discutie.
In zilele trecute am ascultat ultimele emisiuni inregistrate pe site-ul Oxigen2, nu atat din interes, cat din dorinta de a-mi umple cu ceva timpul liber, in conditia de oboseala in care ma aflam. De multa vreme, nu mai gasesc ceva interesant in ceea ce se prezinta acolo, desigur cu unele exceptii. Ba mai mult, continutul celor mai multe dintre ele ma lasa cu un gust amar, gol, sec si neimplinit in suflet.
Parerea mea este ca in acele emisiuni se incearca nonsensul si absurdul. Se incearca crearea unui crestinism fara Christos, se incearca “cautarea” lui Dumnezeu pe un drum despre care se stie ca nu duce la Dumnezeu, ci in directie opusa.
In cele peste o suta de emisiuni postate acolo, am auzit despre tot felul de “autoritati” luminate, in aflarea adevarului ultim, ca ateii Charles Darwin, Karl Marx, Richard Dawkins, etc., si despre tot felul de filozofi sau teologi liberali, impropriu zis crestini, precum Imanuel Kant, Hegel, Friedrich Nietzsche, Paul Tilich, etc. Dar, nu am auzit nimic despre autoritatea Bibliei si a martorilor revelatiei divine, imputerniciti cu transmiterea ei, nici despre Isus Hristos ca autoritate finala. Dimpotriva, am auzit cum in mod sistematic le este demolata relevanta si autoritatea, prin tot felul de sofisme si citate si declaratii ale “ilustrelor” mai noi autoritati in materie de adevar final. Cine au fost acestia in viata lor personala si care sunt consecintele monstruoase ale ideilor lor, care au influentat in timp societatea omeneasca, se pare ca nu conteaza din punctul de vedere al promotorilor noii “evanghelii” (!!!???).
Marturisesc faptul ca pe fondul deprimant al acestoror emisiuni, m-am prins inca si mai tare de vechiul adevar crestin de doua mii de ani. Vechi, dar niciodata invechit, ci mereu actual, proaspat si plin de viata si speranta. Adevarul despre Dumnezeu revelat prin Isus Hristos ramane neclintit pana astazi in valtoarea tuturor invataturilor, ideilor si filozofiilor, de tot felul, care l-au concurat, dar care s-au dovedit a fi doar niste meteori stralucitori de foarte scurta durata.
Ieri, aflandu-ma in calatorie, la serviciu, meditam contrariat in suflet asupra acestui subiect. Apoi, am inceput sa-mi scriu pe telefonul mobil gandurile intr-o forma versificata, in poezia "Pledoaria necredintei", de mai sus, prin care imi exprim pozitia inimii si mintii mele fata de subiectul in discutie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu